luni, 30 ianuarie 2012

Despre oameni, numai de bine

 Îmi place foarte mult să fiu un observator, cam oriunde aș fi. Iubesc să stau la coadă la doctor sau la magazin, pentru că oamenii reacționează și acționează în multe feluri, ca să umple timpul ăla. Ori vorbesc la telefon, ori încep o discuție cu cel de lângă, ori citesc ceva, ori se agită.

 Îmi place mult să scriu ce observ la oameni, atât timp cât ceea ce fac, ce zic sau chiar ce poartă ei transmite ceva interesant.

 Orice om te lasă să scrii despre el, atât timp cât scrii de bine. Când emoționezi scriind de bine despre cineva, acel cineva e complimentat, se simte bine, te mai roagă să scrii despre el. Îmi plac mult reportajele și documentarele care vorbesc despre pasiunile unui om, orice fel de pasiune a oricărui fel de om. Iubesc oamenii care vorbesc cu profunzime și pasiune despre timpul dedicat meseriei lor, îmi plac oamenii care se redescoperă prin hobby-urile lor și îmi place să scriu/văd/citesc despre ceea ce îi face pe oameni fericiți sau îi face să fie curioși, să se caute; e vorba despre ceea ce îi ține într-un ritm propice evoluției lor. Cred că atunci omul e viu, e într-un moment bun al vieții sale și poți scrie ceva care să inspire mulți alții. Cred în lucrurile simple pe care le fac oamenii, care te surprind, dându-ți peste cap toate impresiile pe care ți le făcusei.

 Dar ador, de fapt, reportajele/documentarele complexe, iar complexitatea nu apare decât atunci când cunoști și un pic din slăbiciunile, defectele, lucrurile care fac confuz/nefericit/nesigur omul respectiv. Când cunoști bine, poți scrie poate și de bine și de rău; cu un ton echilibrat, vreau să cred că va ieși ceva interesant, care să nu fie deloc răutăcios.

 Și mă gândesc la asta și analizez procesul, pentru că viața îmi iese deseori în cale cu imagini pur cinematografice ale unor personaje care se află într-un moment de slăbiciune al vieții lor. Ceva e trist acolo, e un moment în care n-au control de sine și nu sunt nici eroi, nici modele, nici luminați. Aș zice că sunt oameni, dar pe cine interesează să scrii despre el, atunci când nu flatezi?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu