miercuri, 12 ianuarie 2011

Bzzz

In postul asta imi permit sa fiu haotica. Uite asa!

Imi place ca mi-a crescut parul si,daca in 2010 mi l-am lasat lung,anul asta il las si mai lung. Azi,la dansuri,o fetita de vreo maxim 10 ani m-a intrebat daca se face si balet acolo si i-am raspuns ca nu,ca si eu fac tot dansuri ca ea. Era confuza din cauza cocului meu de balerina. Ce-mi place ca imi pot prinde parul in coc de balerina. Cred ca si influenta "The Black swan" se vede. Ah,lumea filmelor mele :). As vrea sa ajung sa imi exprim calumea my dark side, nu s-ajung sa am halucinatii cu crime comise,hell no,dar am realizat cat de importanta e latura asta in oameni. Daca si eu traiam in lumea controlului si a cautarii perfectiunii,a rozului pudrat (la figurat) si a rigorii,am ajuns sa vad cat de bine si de frumos pot sa iasa lucrurile si cand dai drumul pasiunii. Da,pasiunea. Cum zicea Vincent Cassel,ai nevoie de pasiune ca sa joci the bad character. Ajunsesem sa cred ca nu sunt pasionala si ca nobletea se bate cap in cap cu latura neagra,dar nu e asa. Mi-ar placea sa ajung,metaforic vorbind (desi si rochia si aripile sunt foarteeee frumoase si NEGRE), sa intind aripile negre de lebada,asa cum le intinde Natalie Portman.

Am bagat si o portie de Sam Mendes si mai urmeaza. "Away we go" s-ar mula mult mai bine pe personalitatea mea (mai ales ca are un personaj masculin absolut adorabil, de luat acasa),dar "Revolutionary road" se lipeste de valtoarea actuala. Imi place ca se cearta oamenii aia si imi place nebunul ala care spune lucrurilor pe nume. Si una dintre replicile mult iubite: "All I wanna know is that I wanna feel things. Really feel them. How's that for an ambition?". Quite an ambition,as zice.


Miercurea trecuta mi-am (re)dat seama cat de mult iubesc sa am un ecran de cinema in fata. Si sa vad filmele pe ecran mare. Nu pot descrie senzatia.

Mi-era dor de franceza,s-o aud vorbita si sa vad multe flirturi pe metru patrat si pe minut de film. Da,ok,si superbitatile de gagici pe la 40 ani care arata impecabil si mai au si doza de sexualitate asumata si neintamplatoare. "La fille coupee en deux" a venit la momentul potrivit. Am ras ceva de fiecare data cand astia declarau dragostea dupa zece minute de cunoastere a unei persoane.

Si iubesc sa vorbesc ore la telefon. Cu prietenul meu B. care ma contrazice intr-una,dar macar avem gusturi comune la filme. Si ma cearta,dar macar ne-a placut "Revolutionary road" amandurora. Si ce bine fac contrazicerile si certurile ay ay ay

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu